Un vizitator de gheață și foc

Despre vizita misterioasă a cometei 3I/ATLAS

Din când în când, cerul ne trimite câte un vizitator spectaculos. În 2025, astronomii au confirmat apariția unei comete ceva mai speciale, 3I/ATLAS, venită din afara sistemului nostru solar. Nu e prima dată când vedem așa ceva în ultimele luni — după Oumuamua și Borisov — dar simpla știre e suficientă pentru a reaprinde imaginația planetară. Deși calculele arată clar că traiectoria ei nu intersectează pe cea a Pământului, iar distanța minimă se măsoară în sute de milioane de kilometri, în spațiul public au început să se propage alte povești: „e o navă extraterestră mascată”, „ne va otrăvi atmosfera”, „NASA ascunde adevărul”.

De ce, de fiecare dată, în jurul unei comete se naște imediat o isterie? Probabil pentru că oamenii au o relație veche cu aceste corpuri cerești: o relație de teamă, fascinație și nevoie de poveste. Cometele nu sunt doar bulgări de gheață și praf. Pentru publicul larg, ele sunt semne divine, dușmani cosmici sau, în versiunea modernă, scenarii de Hollywood cu impact planetar.

Alte vremuri, alte comete

Un exemplu clasic este cometa Halley, la revenirea ei din 1910. Spectroscopia a detectat atunci urme de cianuri în coada luminoasă. Presa a făcut ce știe mai bine: a anunțat că Pământul va fi sufocat de gaze letale. Oamenii s-au panicat. Au apărut oferte de „aer îmbuteliat” și amulete protectoare. În realitate, concentrația era extrem de mică și, oricum, atmosfera Pământului e impenetrabilă pentru asemenea gaze.

Mai este și povestea Kohoutek, descoperită în 1973 și prezentată drept „cometa secolului”. Astronomii și presa au promis un spectacol fără egal. Publicul aștepta să vadă focuri de artificii cerești. Doar că totul a fost dezamăgitor. Cometa s-a văzut, dar nu la nivelul anunțat de spectaculozitate. Rezultatul? O nouă conspirație: NASA ar fi ascuns „adevărata cometă”, iar ceea ce am văzut ar fi fost doar un înlocuitor, un erzaț.

Cometa Hale-Bopp a fost un spectacol vizibil luni de zile. În paralel, au apărut teorii că în spatele ei se ascunde o navă extraterestră. Fotografii neclare și zvonuri neconfirmate au alimentat povestea. Din păcate, pentru unii nu a fost doar un joc al imaginației. Secta Heaven’s Gate a crezut într-un vehicul cosmic care îi va ridica pe membrii ei pe alte tărâmuri și 39 dintre aceștia și-au luat viața.

Când literatura aprinde focul cosmic

Să fim corecți! Teoriile conspirației și frica au fost alimentate și de literatură. Romanele, filmele și benzile desenate au construit o mitologie paralelă a cometelor, în care ele nu sunt corpuri cerești, ci fie amenințări, fie adevărate arce ale unor civilizații extraterestre.

La sfârșit de secol XIX, Camille Flammarion scria Sfârșitul lumii, un roman în care o cometă compusă din monoxid de carbon amenință planeta. Jules Verne, în La Chasse au météore, imagina o cometă de aur care provoacă isterie economică. H. G. Wells, în In the Days of the Comet, înfățișa o cometă care transforma chimia atmosferei.

Noi, românii, nu ne-am dezmințit și am făcut ce știm noi mai bine: miștouri. Caragiale a pus în gura vestitului său Mariu Chicoș Rostogan următoarele cuvinte: „Nu fă larmă, spurcăciune!... Silențium și atențiune, că-z intrăm în makerie! Numele „comeată” iaște ghe jănul femenin: o comeată, două comeake, și gherivă ghe la coma, coamă, capelură, pleate lunji, reșpective: comată, comeată, astru pletos, vulgo stea cu coadă. Apărițiunea comeakelor au esărțitat togheauna înrâurire asupra maselor populare, asupra prostimii, cu atâta mai mult că aceea apărițiune au fost prețesă ghe bolizi, mecheori, așteroizi, cari se arată ca o ploaie ghe steale și cari...”

Hollywood – instrumentul global al panicii

Cine a trăit anii ’90 își amintește două filme lansate aproape simultan: Deep Impact și Armageddon. În ambele, o cometă sau un asteroid amenință viața pe Pământ. Iar într-unul dintre cazuri, impactul este fatal. Mai recent, satira Don’t Look Up! a dus ideea în altă direcție: cometa există, dar omenirea o ignoră cu bună știință, ocupată cu talk-show-uri și selfie-uri. Panica și indiferența devin spectacol mediatic.

Cometa de azi – la fel de puțin misterioasă precum celelalte

3I/ATLAS este un vizitator interstelar, fascinant pentru cercetători, dar inofensiv pentru restul planetei. Cu toate acestea, a stârnit deja o avalanșă de speculații. Filmulețe anonime pe TikTok anunță faptul că aceasta este fie o navă extraterestră, fie e înconjurată de sateliți artificiali. Un specialist renumit, Avi Loeb, crede că e posibil ca această cometă să își „producă propria lumină”, ceea ce ar duce la ideea unei intervenții extraterestre. În contrapartidă, alti astronomi, precum David Jewitt and Jane Luu, susțin că activitatea detectată la suprafața cometei este rezultatul apropierii ei de Soare. Neil DeGrasse Tyson, o autoritate în domeniu, crede la rândul lui că singurul lucru deosebit la 3I/ATLAS este compoziția sa chimică, neobișnuită, dar naturală.

Lecții cosmice

Omenirea este cumva copilul aștrilor, la care a privit pe cerul nocturn timp de multe milenii, până când luminile epocii tehnologice au stins lucirea misterioasă a stelelor. Istoria documentează nenumărate ocazii în care eclipsele sau apariția cometelor au fost interpretate ca fiind semne ale unor nenorociri. Asta poate și fiindcă ni s-au întâmplat atât de multe încât nici nu e greu să faci o asemenea asociere.

Ce frumos ar fi însă ca 3I/ATLAS să fie aidoma cometei roșii din „Urzeala tronurilor”, de George R.R. Martin, o apariție care readuce magia într-o lume searbădă, care tânjește după echilibrul între „gheață și foc”! Până una-alta însă pare că tot privind în sus, nu ne uităm cu atenție la cutremurele care stau să înceapă.